au evadat intr-o zi, fara a da cuiva de veste la un semnal venit din aer, de pe creste, fiecare din cate o poveste, jubilee si gambit, winetou si ciresarii, cativa elfi si arhetipuri-nu-se-stie-daca-necesarii, niste-arhangeli ce-au devenit arhangheli prin ei insisi explicandu-ti Dumnezeu, prima pana, mnezienii-i studiau pe toti tot evadand din eu, niste involburari de pasari, micii mafioti si mult mereu, si au gasit cu toti semnale din eter printre sclipirile-ester transmise in etern de flori, petalele jucau rolul de scribi in linii de program-culori, soarele cantarea fotoni la gram redirijand miscarea vantului pe ram, desprinderea de stratul-limita-n fuiori dand crengilor si-atentiei fiori, reasambland realitatile intr-una singura transcrisa peste nori transmisa dinspre inceputuri in cantarea de eoni prin sori si in anunt de seara, amiaza, noapte-zori alcatuind enunt ce arde ca in ceara si vegheaza desfasurarea devenirii spre tot saltand din uneori

post-titlu, floare-de-gand

vant temperatura presiune atmosfera particule soare caldura salt intern asteptare ridicare experimentare ascultare comunicare intamplare constiinta in etern intrebare necesitate raspuns modalitate invatare derulare infinit, esti zare infinitizare, in finit e zare electroni, esteri, vant-purtare-receptor, zambet in folclor ce este floarea in cuantic? un mesaj color

pre-post titlu

nu sunt ghidaj, nu sunt pe post d-educatoare, imi spunea-ntr-o zi o planta oarecare. dau doar directii la ce e-n tine deja-n functionare. deschide bine felinare, priveste la ce ai si spune cand e prea devreme, fratioare. dati seama cum iti formezi echipa si uit-odata a ta stagnare. intarzierea in proiect se cheama noul defect, si ca efect la intamplare, cauti cu cognitivul, lasa intuitivu-n programare, da-i voie si-asculta cuvantul Lui in a ta manifestare. e-atat de simplu sa stii tot timpul cum si incotro s-o iei si cat de mult alcool sa bei, sopteste apa-supapa, dupa ce-am baut-o cu vadra, cu cana, luminandu-mi vatra ca ana. ia painea, bea sana, traieste-ti nirvana. in corpore-i mens sana, ii zice mintea si-mi recorecteaza puntea, asta poate in limbaj de dereglaj, cu corp calos pe post de bobinaj, dar eu nu is preocupat ca nu-s in vreun sevraj, ma uit in sus, in minte, si ascult cuminte cuvant vibrat in inima, cuvinte ce-mi dau atat de mult prin tot ce se simte. e simplu, imi umplu cosu cu merinde, plante delirante prin forma si-s restante sa ma-nvete limba intuitiv-cuneiforma, varza verde, rosii tautologice ce-s ele, si ritmu ma pierde in superstringuri de prune, atomi de castraveti si alte lucruri-minune infiltrate istet in piete de catre precupeti. si-n ai mintii pereti ii intreb pe pere si pe struguri: ma, da' voi ce vreti? un cuplu de stari ce se tot joaca-n suisu-i pe scari sa ne observe si sa ne redefinim scopuri si cautari de explicatii despre vitamine, si proteine si bune vibratii pe stocuri.